Ce sunt celulele stem ?

Aparatura de laboratorCUM FUNCTIONEAZA?

Celulele stem au remarcabila capacitate de a se dezvolta in mai multe tipuri de celule ale organismului, si, de multe ori, se face referire la ele ca "celule susa", sau „celulele modulare" ale sangelui, sistemului imunitar si ţesuturilor de organe.

Celulele stem funcţionează ca un fel de sistem de reparare a corpului, deoarece ele se pot divide pentru a completa alte celule. Aceasta inseamnă ca celulele stem au capacitatea de a crea tesut, putand inlocui virtual, orice celula a corpului.

Există trei categorii de celule stem:
Celulele stem din cordonul ombilical sunt mai tinere decat celulele stem adulte si au uimitoarea capacitate de a se schimba in diferite tipuri de celule si de a se divide si a se reinnoi constant. Din acest motiv, exista mai putine incidente ale bolii Grefa-contra-Gazda (GVHD), cand corpul respinge celulele stem transfuzate. Si, spre deosebire de celulele embrionare, sangele din cordonul ombilical nu cade sub incidenta dezbaterilor etice, fiind universal acceptat.

Celule Stem Adulte care se gasesc in maduva si in sangele periferic au de asemenea capacitatea de a se transforma in alte tipuri de celule, dar sunt mai greu de obtinut, şi din cauza faptului ca celulele sunt imbatranite exista un risc mai mare ca acestea sa fie respinse de gazda.

Celulele Stem Embrionare au abilitatea de a se dezvolta in mai multe tipuri diferite de celule, cu risc minor de contaminare. Totusi, exista un numar de dezbateri etice care vizeaza acest tip de obtinere de celule stem embrionare.

CUM POT AJUTA?

Avantajele celulelor stem din sangele ombilical:
Sangele ombilical este o sursa naturala, bogata si lipsita de controverse, de celule stem care salveaza vieti.
Recoltarea de sange ombilical nu lezeaza nici mama, nici copilul si nu interfereaza deloc cu procesul nasterii.
Celulele stem din sangele ombilical au potentialul de a vindeca peste 70 de boli.
Cercetarile recente au indicat un vast potential al celulelor stem de a fi folosite in medicina regenerativa, astfel putand fi vindecate chiar si mai multe boli.
Spre deosebire de maduva, sangele ombilical este imediat disponibil atunci cand este necesar, daca este colectat si stocat in banca.
Recoltarea celulelor stem din maduva necesita o interventie chirurgicala. Celulele din sangele ombilical se obtin direct din cordonul ombilical si din placenta in momentul nasterii si poate fi stocat in conditii de criogenie pentru a fi folosit pe viitor de catre donator, un membru al familiei, sau un alt beneficiar.
Celulele din sangele ombilical sunt cele mai „tinere" si cele mai adaptabile dintre celule, iar corpul le accepta cel mai repede in „sistemul" sau.
Sangele ombilical are un potential mai mare de „compatibilitate" decat cel din maduva osoasa, ceea ce inseamna ca donatorul si pacientul nu trebuie sa fie „perfect compatibili".
Celulele stem din sangele ombilical sunt mai rezistente la infectii, au mai putine efecte secundare dupa transplant si necesita mai putine medicamente pentru transplant decat celulele stem din maduva osoasa.
In sangele ombilical sunt de 10 ori mai multe celule producatoare de celule sangvine. Studiile sugereaza de asemenea ca sangele ombilical poate avea o mai buna abilitate de a genera celule sangvine decat maduva osoasa. Astfel, exista mai multe oportunitati pentru progrese medicale viitoare.

CUM SE COLECTEAZA?

Sangele produs de embrionul dumneavoastra circula de la corpul copilului, prin intermediul cordonului ombilical si al placentei, inapoi la copil.
Cand celulele stem circula prin placenta, ele sunt umplute cu oxigenul si nutrientii de care embrionul are nevoie. Dupa nastere, cordonul ombilical este taiat si astfel copilul dumneavoastra este separat de cordonul ombilical si de placenta. Placenta este expulzata la putin timp dupa nasterea copilului si, de obicei, se arunca dupa ce este verificata de catre moasa. Placenta si cordonul ombilical contin o treime pana la o jumatate de pahar de sange.

Modalitati de colectare:
Pentru nasterea naturala: dupa expulzia copilului, inainte sau dupa expulzia placentei, se punctioneaza cordonul ombilical si se colecteaza sangele aflat in cordon si in placenta.
Pentru nasterea prin cezariana: dupa scoaterea copilului si incredintarea acestuia unei asistente medicale, inainte sau dupa scoaterea placentei, se punctioneaza cordonul ombilical si se colecteaza sangele aflat in cordon si in placenta.
Decizia finala in ceea ce priveste recoltarea sangelui ombilical apartine in totalitate personalului medical care va asista la nastere. Aceastea sunt singurele persoane care vor decide daca recoltarea sangelui din cordonul ombilical si din placenta poate avea loc si care este metoda folosita pentru recoltare (inainte sau dupa expulzia / scoaterea placentei).

CUM SE DEPOZITEAZA?

Descrierea fluxului procedural si a functiilor din laboratoarele StemCare
Livrarea probei de sange din cordonul ombilical
Curierul livreaza sangele colectat in containere de transport cu temperatura stabila in jurul orei 11.00. Proba de sange este apoi transferata catre laboratorul StemCare pentru a fi procesata si criogenata pe parcursul aceleiasi zile.

Receptia probei de sange din cordonul ombilical
In laboratorul StemCare proba de sange este inregistrata, i se atribuie un cod de bare unic si este pregatita pentru prelucrare.

Prelucrarea probei de sange din cordonul ombilical
Prelucrarea probei de sange din cordonul ombilical inainte de criogenare implica 2 etape de separare prin centrifugare prin care se elimina marea parte a globulelor rosii si a plasmei, acumuland astfel globulele albe si celulele stem. Inainte, in timpul si dupa etapele de centrifugare si de sortare, celulele nucleate din produsul rezidual sunt numarate pentru a monitoriza calitatea etapelor de sortare. In concentratul final de celule se determina numarul de celule stem.

Pregatirea probei de sange ombilical pentru criogenare
Chiar inainte de criogenare, un amestec de 2 substante este adaugat concentratului de celule. Aceasta etapa are loc pentru a se asigura faptul ca celulele vor supravietui criogenarii si unui eventual proces de decriogenare. Adaugarea acestor substante cu rol crioprotector are loc in mediu aseptic pe un banc de lucru cu flux laminar. Proba este apoi transferata intr-o punga de criogenare special conceputa si depozitata intr-un recipient metalic.

Criogenarea si depozitarea pe termen lung
Recipientul metalic este transferat intr-un aparat de criogenare cu rata graduala de inghetare. Proba este criogenata pana la -150° C folosind un program automat de control al temperaturii. Astfel, temperatura probei este scazuta treptat de la temperatura camerei pana la -150° C. Ulterior, aceasta este introdusa intr-un recipient de depozitare racit cu azot lichid (N2) aflat la o temperatura de -196° C.
Proba de sange este stocata in carantina pana la definitivarea testelor virusologice si bacteriene. Ulterior aceasta este mutata in recipientul pentru stocarea definitiva.

Analize ulterioare
Dupa criogenare, sunt efectuate diferite teste pe mostre mai mici prelevate in timpul procesului si dupa incheierea acestuia.

Date privind stocarea
Laboratorul unde se face stocarea in conditii de criogenie, se afla in Copenhaga, Danemarca, la urmatoarea adresa: Sauntesvej, 11-13 DK 2820, Gentofte, Copenhagen.
Sistemul prin care se mentine temperatura de -196° C este complet independent de alte surse de energie. De asemenea exista un sistem de monitorizare a cantitatii de azot lichid, ca si a temperaturii din recipiente.

DE CE SA PASTREZI CELULELE STEM?

Deoarece tehnologia de procesare si stocare a celulelor stem si implicit recoltarea acestora sunt acte medicale cu practica recenta, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, pacientii care au astazi nevoie de un transplant de celule stem nu au sansa de a fi tratati cu propriile celule sau intampina dificultati foarte mari in gasirea unui donator compatibil.
De aceea, recoltarea celulelor stem din cordonul ombilical, la nastere, este la ora curenta, singura modalitate realista de diminuare semnificativa a acestui risc. Alfel spus, ne datoram noua si copiilor nostri acest gest!
Celulele stem ombilicale se preconizeaza ca vor fi subiectul multor studii medicale care vor dezvolta si vor elibera potentialul pe care medicina regenerativa il are. Conditia este ca ele sa fie recoltate intr-un timp cat mai scurt de la nastere si procesate cu atentie si profesionalism, altfel acesta sansa unica poate fi irosita!
Asadar, daca vrei sa te asiguri ca tu si membrii familiei tale vor avea, in caz de nevoie, o sansa la viata prin tratamentul cu aceste celule stem, trebuie sa faci toate demersurile necesare ca procedura sa aiba loc, nasterea fiind unica ocazie cand se poate face recoltarea. Acest lucru inseamna ca trebuie sa actionezi acum si in timp util!

Medicina de Azi

In cazul in care copilul tau se imbolnaveste de o boala cu potential letal, precum leucemie, anemie, neuroblastom sau limfom Hodgkin, are mult mai multe sanse in plus sa lupte cu boala si sa supravietuiasca.

Medicina de Maine

Tot ce putem spune cu o certitudine absoluta este ca cercetarile medicale nu au avansat niciodata mai rapid. Daca in anul 1988, atunci cand s-a realizat primul transplant de celule stem, acest lucru parea un miracol, astazi aceste proceduri chirurgicale sunt considerate uzuale.
Se vehiculeaza si se incearca cu succes, in faza experimentala, reproduceri de tesuturi sau tratamente cu celule proprii precum este cazul infarctului de miocard, diabetului zaharat si a altor boli atat de comune la ora actuala.
Noi si copiii nostri avem o sansa la o viata mai buna - sa nu o irosim!

TRANSPLANT

Exista 2 tipuri de transplant al celulelor stem hematopoietice (CSH):

A) Autotransplantul de CSH (transplant autolog)

Autotransplantul presupune administrarea de CSH proprii pacientului, recoltate si conservate inaintea terapiei mieloablative, permitand astfel depasirea toxicitatii hematopoietice a chimio si / sau radioterapiei.

B) Allotransplantul de CSH (transplant alogen)


Allotransplantul de CSH este procedura prin care se administreaza unui pacient denumit receptor, celule hematopoietice de la un donator sanatos, dupa terapia mieloablativa, in intentia de a repopula sau inlocui hematopoieza receptorului.

CE BOLI VINDECA?

Sangele ombilical contine celule stem care pot salva vieti. Pacientii care necesita un transplant de celule stem vor primi celule din una din cele trei surse: maduva osoasa, sangele circulant sau sangele din cordonul ombilical.
Primele doua surse exista la toti adultii sanatosi, dar sangele ombilical poate fi recoltat si stocat doar la nastere. Este mult mai usor ca pacientii care au nevoie de transplant sa fie compatibili cu sangele ombilical, decat cu celelalte doua surse de sange adult.
Nasterea este de asemenea o oportunitate unica de a va ajuta familia stocand sangele ombilical al copilului dumneavoastra. Pacientii care sufera un transplant se recupereaza mai bine cand primesc celule stem de la un donator inrudit, decat de la unul neinrudit. Pe viitor, daca vor exista progrese ale medicinei regenerative - care pot „repara" corpul pacientului cu propriile celule stem - atunci copii ai caror parinti au stocat sangele lor ombilical, vor avea un acces mai bun la aceste tratamente .

Nu exista absolut nici un motiv pentru a nu stoca sangele ombilical al copilului tau!
La aceasta ora celulele Stem sunt folosite in practica medicala in 3 tipuri de tratamente:

1. TERAPII STANDARD
2. TERAPII IN STUDII CLINICE
3. TRATAMENTE EXPERIMENTALE

Este de asemenea important sa facem distinctia dintre cele 2 modalitati de tratament:

  • transplant Alogenic - pacientii primesc transplant cu celule stem recoltate de la un donator compatibil, inrudit sau neinrudit cu el
  • transplant Autolog - pacientii primesc transplant cu propriile celule stem

Atunci cand parintii doneaza catre o banca publica, ofera de fapt suport parintilor din intrega lume care cauta un donator neinrudit de celule stem, pentru a fi transplantate Alogenic copilului lor, sau unui alt membru al familiei.
Cand parintii stocheaza celulele stem ombilicale intr-o banca familiala, cum este si banca noastra, ei isi asigura posibilitatea pentru copilul lor de a folosi Autolog propria proba de celule stem, sau posibilitatea ca o ruda apropiata (fratii, surorile copilului, sau chiar parintii) sa foloseasca Alogenic proba de celule stem stocata.
Unele dintre bolile de mai jos se trateaza preponderent prin transplant Alogenic (spre exemplu Leucemia Acuta Limfoblastica), pe cand alte boli se trateaza preponderent prin transplant Autolog (spre exemplu Limfomul Hodgkin).

1. TERAPII STANDARD

Se refera la bolile pentru care transplantul celulelor Stem este o terapie STANDARD folosita deja in intreaga lume. Sunt folosite pentru mai mult de 70 de boli, cum ar fi:

  • Leucemiile (acute si cronice)
  • Limfoamele Hodgkin
  • Anomaliile celulelor rosii (Beta Thalassemia Majora)

Astazi in Romania sunt aproximativ 1.500 bolnavi de Leucemie, 3.700 bolnavi de Talasemie si 3.500 cu Limfoame Hodgkin. In paginile urmatoare gasesti lista completa a bolilor pentru care transplantul celulelor Stem reprezinta o solutie terepautica standard:

I. LEUCEMIILE
A. LEUCEMIILE ACUTE

  • Leucemia Acuta Limfoblastica (ALL)
  • Leucemia Acuta Mieloida (AML)
  • Leucemia Acuta Bifenotipica
  • Leucemia Acuta Nediferentiata

B. LEUCEMIILE CRONICE

  • Leucemia Cronica Mieloida (CML)
  • Leucemia Cronica Limfocitica (CLL)
  • Leucemia Cronica Infantila Mieloida (JCML)
  • Leucemia Cronica Infantila Mielomonicitica (JMML)

C. SINDROAME MIELODISPLAZICE (PRE-LEUCEMIA)

  • Anemia Refractara (RA)
  • Anemia Refractara cu sideroblasti inelari (RARS)
  • Anemia Refractara cu exces de blasti (RAEB)
  • Anemia Refractara cu exces de blasti in formare (RAEB-T)
  • Leucemie Cronica Mielomonicitara (CMML)

II. LIMFOAME

  • Limfom Hodgkin
  • Limfom Non-Hodgkin

III. ANOMALII MOSTENITE ALE GLOBULELOR ROSII

  • Beta Talasemia Majora (Anemia Cooley)
  • Anemia Blackfan-Diamond
  • Aplazia pura a Globulelor Rosii
  • Siclemia

IV. ALTE BOLI ALE CELULELOR STEM
A. BOLI CONGENITALE ALE SISTEMULUI IMUN - IMUNODEFICIENTE COMBINATE SEVERE - SEVERE COMBINED IMMUNODEFICIENCY (SCID)

  • SCID cu Deficienta de Adenozin Dezaminaza (ADA-SCID)
  • SCID X linkata
  • SCID cu absenta Limfocitelor T si B
  • SCID cu absenta Limfocitelor T, cu Limfocite B normale
  • Sindromul Omenn

B. BOLI CONGENITALE ALE SISTEMULUI IMUN - NEUTROPENII

  • Sindromul Kostmann
  • Myelokathexis

C. ALTE BOLI CONGENITALE ALE SISTEMULUI IMUN

  • Ataxia Telangiectazia
  • Sindromul Limfocitar Bare
  • Imunodeficienta variabila comuna
  • Sindromul DiGeorge
  • Deficienta de adeziune a leucocitelor
  • Tulburare limfoproliferativa (LPD)
  • Tulburare limfoproliferativa X-linkata (Sindromul susceptibilitatii virusului Epstein-Barr)
  • Sindromul Wiskott-Aldrich

D. BOLI FAGOCITARE

  • Sindromul Chediak-Higashi
  • Granulomatoza Cronica
  • Neutrophil Actin Deficiency
  • Disgenezie Reticulara

V. DIVERSE TIPURI DE CANCER ALE MADUVEI OSOASE

  • Mielomul Multiplu
  • Leucemia cu plasmocite
  • Macroglobulinemia Waldenstrom

VI. ALTE TIPURI DE CANCER (CARE NU ISI AU ORIGINEA IN SISTEMUL SANGVIN)

  • Neuroblastom
  • Retinoblastom

VII. BOLI CONGENITALE CE AFECTEAZA SISTEMUL IMUNITAR SI ALTE ORGANE

  • Hipoplazia cartilaj - par
  • Boala Gunther (porfiria eritropoietica)
  • Sindromul Hermansky - Pudlak
  • Sindromul Pearson
  • Sindromul Shwachman - Diamond
  • Mastocitoza sistemica

VIII. BOLI CONGENITALE METABOLICE
A. MUCOPOLIZAHARIDOZE (MPS)

  • Mucopolizaharidoze (MPS)
  • Sindromul Hurler (MPS-IH)
  • Sindromul Scheie (MPS-IS)
  • Sindromul Hunter (MPS-II)
  • Sindromul Sanfilippo (MPS-III)
  • Sindromul Morquio (MPS-IV)
  • Sindromul Maroteaux-Lamy (MPS-VI)
  • Sindromul Sly, Beta-Glucuronidase Deficiency (MPS-VII)
  • Mucolipidoza II

B. ANEMII

  • Anemia Aplastica severa
  • Citopenia Congenitala
  • Anemia Congenitala Fanconi (Nota: primul transplant cu Celule Stem din cordonul ombilical a fost efectuat in anul 1988 pentru aceasta boala)
  • Hemoglobinuria Paroxistica Nocturna (PNH)
  • Diskeratoza Congenitala

C. ANOMALII PLACHETARE MOSTENITE

  • Amegacariocitoza / Trombocitopenia Congenitala
  • Trombastenia Glanzmann

D. BOLI MIELOPROLIFERATIVE

  • Mielofibroza Acuta
  • Metaplazia Mieloida Agnogenica
  • Polycythemia Vera
  • Essential Thrombocythemia

E. LEUCODISTROFII

  • Adrenoleucodistrofia (ALD) / Adrenomieloneuropatia (AMN)
  • Boala Krabbe
  • Leucodistrofia metacromatica

F. LYSOSOMAL STORAGE DISEASES

  • Boala Gaucher
  • Boala Niemann-Pick
  • Boala Sandhoff
  • Boala Tay-Sachs
  • Boala Wolman

G. ALTE BOLI CONGENITALE

  • Sindromul Lesch - Nyhan
  • Osteopetroza

2. TERAPII IN STUDII CLINICE

Se refera la bolile pentru care transplantul celulelor Stem s-a dovedit a fi benefic, dar inca nu a fost adoptat ca si terapie standard. Este vorba despre:

  • anumite boli autoimune (Diabet tip I, Lupus)
  • boli ale sistemului nervos central (scleroza multipla)
  • tumori canceroase (cancer de san).

Mai jos gasesti lista completa a bolilor pentru care transplantul celulelor Stem a fost si este folosit in cadrul studiilor clinice:

I. BOLI AUTOIMUNE

  • Diabet de Tip I
  • Lupus

II. BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

  • Leziuni ale creierului la copii: Paralizie Cerebrala, Encefalopatie, Hipoxia
  • Scleroza Multipla (MS)

III. TULBURARI ALE PROLIFERARII CELULARE
BOLI HISTIOCITARE

  • Limfohistiocitoza familiala eritrofagocitica
  • Hematofagocitoza
  • Histiocitoza celulelor Langerhans (LCH, denumita anterior Histiocitoza-X)

EPIDERMOLYSIS BULLOSA
IV. IMUNODEFICIENTE CONGENITALE (TERAPIE GENICA)

  • Trombastenia Glanzmann

MUNODEFICIENTE COMBINATE SEVERE - SEVERE COMBINED IMMUNODEFICIENCY (SCID)

  • SCID cu Deficienta de Adenozin Dezaminaza (ADA-SCID)
  • SCID X linkata

V. CARDIOMIOPLASTIE CELULARA (EX: INTARIREA MUSCHIULUI CARDIAC AFECTAT, PRIN INFUZAREA DE CELULE STEM SAU PROMOVAREA / INCURAJAREA CRESTERII ACESTORA)

  • Transplant autologo de celule stem
  • Proliferarea prin medicatie a celulelor Stem

VI. TUMORI CANCEROASE

  • Cancer de san
  • Sarcom Ewing
  • Carcinom renal

3. TRATAMENTE EXPERIMENTALE

Se refera la bolile pentru care celulele Stem sunt folosite ca terapii experimentale.
Mai jos gasesti lista unor boli in tratarea experimentala a carora a fost si este folosit transplantul celulelor Stem:

I. BOLI AUTOIMUNE

  • Poliartrita juvenila
  • Poliartrita reumatoida
  • Boala Crohn
  • Sindromul Evan
  • Dermatomiozita juvenila
  • Sclerodermia

II. TERAPIE GENICA

  • Anemia Fanconi
  • Boli metabolice (Leucodistrofia, etc.)
  • Boala Parkinson

III. TERAPIE REPARATORIE NEURONALA
A. BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

  • Scleroza amiotrofica laterala
  • Boala Alzheimer
  • Boala Huntington
  • Boala Parkinson

B. LEZIUNI TRAUMATICE

  • Leziuni ale maduvei spinarii
  • Recuperare in urma unui accident vascular cerebral

IV. TERAPIE REGENERATIVA ORGANICA
A. LA NIVELUL RINICHIULUI

  • Transplant combinat renal si de celule Stem

B. LA NIVELUL FICATULUI

  • Regenerarea celulelor hepatice