Colesterol HDL

Colesterol HDLCat de actual este subiectul general al dislipidemiilor se poate vedea urmarind studiile importante care apar saptamanal în cele mai prestigioase reviste de medicina clinica. În completarea amplului dosar pe care „Viata medicala" l-a pregatit alaturi de personalitati ale medicinii romanesti vin astfel si date noi, publicate zilele acestea. Daca saptamana trecuta am semnalat un studiu din New England Journal of Medicine despre screeningul hipercolesterolemiei familiale, de aceasta data ne-am oprit la o cercetare inclusa în numarul de saptamana viitoare al Journal of the American College of Cardiology, data publicitatii lunea trecuta.

Un grup canadian a utilizat datele colectate în registrul CANHEART (Cardiovascular Health in Ambulatory Care Research Team) pentru a verifica valoarea prognostica a HDL-colesterolului. În acest sens, datele din CANHEART (care aduna înregistrari din 17 surse diferite) au fost filtrate pentru a crea o cohorta de persoane cu varsta între 40 si 105 ani, fara boli cardiovasculare în antecedente sau comorbiditati severe, carora le-a fost determinat nivelul seric al colesterolului în anul anterior includerii în studiu. Principalul rezultat urmarit a fost mortalitatea specifica.

Au fost identificate 631.762 de persoane, cu varsta medie de 57,2 ani (55,4% femei) si cu HDL-c mediu de 55,2 mg/dl. În perioada de urmarire de aproape cinci ani, s-au înregistrat 17.952 de decese. La persoanele cu niveluri scazute ale HDL-colesterolului, s-a observat o asociere crescuta cu venituri reduse, un mod de viata nesanatos, niveluri serice crescute ale trigliceridelor, prezenta altor factori de risc cardiac si comorbiditati. Totodata, nivelurile mici de HDL-c au fost asociate independent cu un risc cardiovascular mai mare, cancer si mortalitate, în comparatie cu aceiasi parametri la populatia cu niveluri ale HDL-c situate în limite normale. În plus, persoanele cu valori mari ale HDL-c (peste 70 mg/dl la barbati, respectiv peste 90 mg/dl la femei) au prezentat un risc crescut de mortalitate non-cardiovasculara.

Folosind o cohorta foarte mare, studiul canadian reuseste sa excluda nivelul HDL-c de pe lista parametrilor importanti pentru evaluarea riscului cardiovascular, data fiind asocierea sa cu rezultate non-cardiovasculare. În plus, asocierea complexa a valorilor mici de HDL-c cu numerosi alti factori de risc cardiovascular nu ajuta cu nimic în folosirea respectivelor niveluri ca factori prognostici. Meritul studiului, laudat de autorii editorialului publicat simultan în JACC, este ca foloseste asa-numitele big data (volume foarte mari de date) pentru a da raspunsuri cu utilitate clinica. Parerile în privinta HDL-c erau, pana acum, împartite, tocmai pentru ca nu s-a putut dovedi ca vreo interventie asupra valorilor serice ale acestei fractii lipoproteice ar avea vreun beneficiu masurabil asupra riscului cardiovascular.

Microscopie electronica în culori

Ne-am obisnuit deja ca imaginile de microscopie electronica sa fie alb-negru, eventual cu vreo culoare adaugata prin prelucrare ulterioara pe calculator, pentru a evidentia mai bine anumite detalii care ar scapa altfel ochiului neantrenat. În pofida progreselor uriase facute în utilizarea microscopului electronic, e putin probabil ca imaginile astfel obtinute sa ajunga prea curand sa prinda culoare. si asta în pofida faptului ca numeroase premii Nobel au fost acordate tocmai pentru progresul tehnicilor respective. Este posibil însa ca paradigma sa se schimbe, odata cu publicarea unui foarte interesant studiu joia aceasta, în Cell Chemical Biology. Este vorba de o cercetare a unui grup de la University of California, San Diego, condus de regretatul Roger Tsien, laureat Nobel pentru Chimie în 2008 pentru descoperirea si dezvoltarea proteinei verzi fluorescente (în prezent una din cele mai folosite metode de identificare a expresiei unei gene), decedat la 24 august 2016, în timp ce strabatea pe bicicleta un traseu montan din statul Oregon.

Mostenirea lui Tsien pare însa sa coloreze microscopia electronica, prin posibilitatea de adaugare a pana la trei culori (verde, rosu si galben) pe imaginea originala. Cum functioneaza? Un tehnician adauga secvential metale ionizate peste specimenul vizat, iar un detector de la nivelul microscopului capteaza electronii pierduti de metal (pierderea de energie a metalului). Metalele folosite sunt din familia lantanidelor: lantan (La), ceriu (Ce) si praseodim (Pr).

Echipa americana exemplifica noua tehnica prin vizualizarea mai multor elemente de detaliu intra- si extracelular. Exista - si nu întamplator - o analogie între metoda noua de microscopie electronica (numita simplu: microscopie electronica multicolora, MEM) si microscopia în fluorescenta. Cercetarile, initiate de Roger Tsien, au durat nu mai putin de 15 ani, din care mai multi au fost dedicati identificarii unor compusi metalici suficient de stabili pentru a genera o imagine clara, dar care sa poata fi apoi îndepartati de pe preparat. Odata cu comunicarea acestor rezultate, este de asteptat ca alte grupuri de cercetare sa preia si sa dezvolte metoda. Viitorul este sigur... multicolor.

Fumatul cauzeaza cancer

Un foarte interesant studiu publicat astazi (4 noiembrie) în Science arata în ce fel influenteaza fumatul nu mai putin de 17 categorii de cancere umane. Autorii au analizat genomul a 5.243 de specimene de cancer si au numarat mutatiile asociate fumatului, pentru fiecare tip de tumora. Rezultatele - prezentate pe întelesul tuturor în - sunt suficient de convingatoare pentru a face orice fumator sa renunte la acest obicei. Poate chiar si pe cei din Parlamentul Romaniei, fie ei medici sau nu.

TB, migratie si o contributie romaneasca

Semnalam o noua contributie romaneasca la un articol publicat într-o revista internationala importanta. De aceasta data, este vorba de Olga Moldovan, biolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" Bucuresti, care se numara printre cei 75 de autori ai unui studiu aparut luni (31 octombrie) în Nature Genetics. Este vorba de o analiza genomica a unor tulpini de Mycobacterium tuberculosis colectate din întreaga lume. Rezultatele sunt de interes pentru felul în care migratia umana poate influenta raspandirea unor patogeni.


Autor: Dr. Aurel F. MARIN


Nota de subsol

1. Ko DT et al. High-density lipoprotein cholesterol and cause-specific mortality in individuals without previous cardiovascular conditions. The CANHEART Study. J Am Coll Cardiol. 2016 Nov 8;68(19):2073-83
2. Nicholls SJ, Psaltis PJ. Will Big Data shine light at the end of the tunnel for HDL? J Am Coll Cardiol. 2016 Nov 8;68(19):2084-85
3. Adams SR et al. Multicolor electron microscopy for simultaneous visualization of multiple molecular species. Cell Chem Biol. 2016 Nov 3
4. Alexandrov LB et al. Mutational signatures associated with tobacco smoking in human cancer. Science. 2016 Nov 4;354(6312):618-22
5. Stucki D et al. Mycobacterium tuberculosis lineage 4 comprises globally distributed and geographically restricted sublineages. Nat Genet. 2016 Oct 31

 

Sursa: www.viata-medicala.ro