Sinuzita acuta

Cum se defineste sinuzita acuta?
Sinuzita acuta este inflamaţia acută a mucoasei care tapetează pereţii sinusurilor paranazale.

ETIOPATOGENIA:

În timp ce sinuzita acută la copii ,predominant afectează celulele etmoidale datorită pneumatizării incomplete ale celorlalte sinusuri, sinuzita acută la adulţi afectează următoarele sinusuri în ordinea descrescătoare a frecvenţei: sinusurile maxilare, celulele etmoidale, sinusurile frontale şi sinusul sfenoid. Inflamaţia poate implica unul (mai rar), mai multe, sau toate sinusurile paranazale (patologie ce poartă numele de pansinuzită).

Sinuzita acută, în general, se produce prin extinderea unei inflamaţii intranazale (rinită), deoarece mucoasa sinusurilor paranazale comunică cu cea a cavităţii nazale mai corect spus, este o continuare a acesteia(vorbim despre sinuzita rinogenă). În consecință, viruşii cauzatori de rinită acută sunt etiologic vorbind ,de importanţă crescută alături de organisme bacteriene comune,precum Haemophilus Influenzae şi Streptococcus Pneumoniae.Deşi rinita are o marcată tendinţă de a implica sinusurile în procesul inflamator prin contiguitatea mucoaselor, rinita acută nu duce invariabil la sinuzita simptomatică.Gradul de inflamaţie al sistemul sinusal paranazal,precum şi simptomele asociate depind de diferiți factori:•Anatomia funcţională a individului;• Starea sistemului imunitar; • Virulență specifică a factorilor cauzali în organism.

În afară de forma rinogenă de sinuzită, există de asemenea cazuri (nu foarte rare)de sinuzită odontogenă, generată de un focar dentar inflamator, o rădăcină dentară cu infecţie, un granulom apical sau o fistulă în sinusul maxilar apărută după o extracție dentară.

SIMPTOME:
Tabloul clinic este marcat prin caracteristici ale rinitei acute(rinoree mucoasă sau mucopurulentă, sindrom obstructiv nazal, hipoosmie până la anosmie-pierderea mirosului completă), combinate cu un grad variabil de cefalee (durere de cap), care este exacerbată la flexia capului (aplecarea capului către anterior). În general, durerea este mai intensă de partea sinusurilor afectate. Astfel, durerea în sinuzita maxilară atinge punctul maxim în zona sinusurilor maxilare, a etajului median facial adiacent şi la nivelul temporal.
Sinuzita etmoidală are drept puncte cele mai dureroase, localizate la nivelul dorsum nasi,a canthusul medial, iar în cazul sinuzitei frontale durerea este prezentă pe întreg peretele anterior şi podeaua frontalului, cu iradiere spre canthusul medial (limita dintre rădăcina nazală şi unghiul intern al ochiului).Durerea în sinuzita sfenoidală este destul de nespecifică,marcată de o presiune deranjantă,aparută din senin, în cască, dureri izvorâte parcă din vertex (creştetul capului),care iradiază în faşii pe întreaga calotă craniană,având un caracter sfredelitor.

DIAGNOSTIC:
Rinoscopia anterioară sau endoscopia nazală, adesea dezvăluie puroi cu punct de izvorâre din meatusul mijlociu al cavităţii nazale (un spaţiu aflat în dreptul peretelui lateral nazal,imediat sub cartilajul localizat acolo ce se numeşte cornet nazal mijlociu).
Dacă mucoasa nazală este foarte tumefiată,sau pacientul mai prezintă şi o deviaţie marcată de sept nazal,dâra purulentă poate fi greu de decelat la examinarea banală.
În sinuzita sfenoidală izolată, puroi poate fi găsit pe peretele posterior al faringelui,dar de regulă o formă de sinuzită cuprinde minimum 2 sinusuri.

Un examen paraclinic elocvent pentru ilustrarea afectării sinusurilor anterioare faciale ,îl reprezintă radiografia anterioară sinusală .Aceasta prezintă fie o voalare parţială sau completă a sinusurilor afectate datorită mucoasei edemaţiate,inflamate sau poate arăta prezenţa de nivel lichidian sau opacifiere dacă sinusurile conţin puroi. O alternativă a radiografiei sinusale, mai ales pentru urmărire şi la copii şi femei gravide, este ultrasonografia, care să evite expunerea la radiaţii.

TRATAMENT:

Opţiunile de tratament conservator ar trebui să fie epuizate înainte de intervenţia chirurgicală. Acesta din urmă,se va institui în cazurile în care devine necesară, respectiv atunci când sinuzita acută nu răspunde la tratamentul conservator,când apar complicaţii(cele mai redutabile fiind meningita,celulita orbitara,abcesul cerebral,tromboflebita sinusului cavernos) şi în cazuri în care este prezent nivelul lichidian (colecţia purulentă) în sinusuri.

Terapia conservatoare constă în: ventilația şi drenajul paranazal prin utilizarea decongestionantelor nazale sub forma de picături ori spray-uri nazale,secretolitice,antiinflamatorii sau plasarea de meşe îmbibate cu astfel de picături decongestionante în meatus. În formele mai severe, asociate cu febră şi indispoziție semnificativă, antibioticoterapia trebuie să fie instituită. De asemenea,mai sunt recomandate şi inhalaţiile cu substanţe mentolate sau aerosolii cu secretolitice ca adjuvante. Dacă nivelul lichidian este prezent si în cantitate crescută,se va recurge la puncţii sinusale repetate cu lavaj cu ser si antibiotic, pâna la limpezirea lichidului eliminat prin puncţie.Daca nici aşa evoluţia nu este favorabilă, se va interveni chirurgical.

Alte forme speciale de sinuzită acută :

-rinosinuzita nosocomială care rezultă în urma intubaţiei nazale prelungite,

- barosinuzita cauzată de modificări ale presiunii aerului în timpul zborului sau prin scufundări,

-sinuzita înotătorului,cauzată de intrarea de micro-organisme infecţioase în sinusuri în timpul înotului,la cei cu o usoara stare de imunodepresie.

Sursa: www.clinica-anima.ro

Dr. Emilia Florescu
Medic specialist ORL
Clinicile Anima
Anima Delfinului